Femeia independenta

20.06.2012  

Motto: 1Petru 3:1-6.

Daca îi spune c-o iubeste.
"Nu-i ceva nou!", zice nevasta.
Dar, chiar daca se-obisnuieste.
Cu ochii ei, si tot iubeste.
Nu-i oare ceva nou în asta?.

 Daca-i aduce-n dar o floare.
"Ce mare lucru te-a costat?".
Ar zice ea, dar floarea moare.
Sa-i dea o clipa de-încântare.
Oare-i putin sacrificat?.  

Când el lucreaza zi si noapte.
Si-apoi, nemultumirea ei.
Si nepasarea-îl rasplateste.
Chiar daca el, iubind munceste.
E oare sclavul dumneaei?. 

Când el o cheama la plimbare.
"N-am chef", raspunde artagoasa.
In bârfa-i mai multa placere.
Si-n prieteniile usoare.
Dar, cu-al ei sot, pretentioasa.

Daca-si doreste partasie.
Cu ea, precum la tinerete.
Ii zice franc, "asta-i prostie!
Ce îti veni in scäfârlie?
Cu tine n-am timp de tandrete!"

De vrea sa-i dea o sarutare.
Când perii albi i-au rasarit.
Si-i spune, "îmi esti draga tare".  
De ce-l înfrunta drastic, oare?
Caci, si-un batrân se vrea iubit!. 

Femei de astazi, postmoderne.  
Cu aspiratii feministe.
Nu stiti sa mai fiti niste doamne.
Când va hraniti cu baliverne.
Si sotilor dati zile triste.

Idealul de emancipare.
De-a fi femei independente.
Cu-a sotilor efeminare.
E-a casniciei ruinare.
Pe drumul vietii decadente.

Nu cautati dupa modele.
Pe sticla magic colorata.
Unde cucoane liberale.
Cu fitze de pretinse stele.
 Se scalda-n viata lor stricata.

Avem modele în Scriptura.
Nu în lumea rea si pacatoasa.
In ea gasim învatatura.
De viata demna si masura.
Pentru femeia credincioasa.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu