Sunt un calator

12.06.2011 - Reflectie in versuri asupra propriei mele existente.

Moto: "Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta". (N. Iorga)


Sunt un calator prin viata.
Drumuri multe-am strabatut.
Nici un loc nu ma rasfata.
Merg adesea ca prin ceata.
Rani multime m-au durut.

Ca o ilustrare-a sortii.
Omului pe-acest pamant.
Ma indrept spre ceasul mortii.
Fara nimbul tineretii.
Casa mea-i doar in mormant.

Mi-am visat o locuinta.
Undeva printre cei vii.
Mi-am sfortat biata fiinta.
Tot prin greu si umilinta.
Si-am trait doar prin chirii.

N-am un loc al meu de-odihna.
Pentru suflet chinuit.
Unde sa-mi asez in tihna.
Capul obosit pe-o perna.
Si sa dorm somn linistit.

Am iubit. . . , zadarnicie!
Bine, mi-au platit prin rau.
Dragostea, prin vrajmasie.
Gandul bun, prin viclenie.
O, Doamne, cat mi-e de greu!
.
De n-as fi avut pe lume.
Parinti buni, frati si surori.
M-as fi prapadit pe semne.
Printr-o moarte prea devreme.
Cu-ale inimi-mi dureri.

De mi-ar fi lipsit speranta.
Si credinta-n Dumnezeu.
As fi- ajuns sa-mi urasc viata.
Inima-mi rece ca gheata.
Si negru-n sufletul meu.

Dar iubirea de la cruce.
M-a cuprins cand mi-a fost greu.
Si-azi pe bratele-i ma duce.
De ma-opresc la vreo rascruce.
Ma-ndreapta spre Dumnezeu.

Iar in zi de vesnicie.
Cand Domnul ma va chema.
Casa, lipsa n-o sa-mi fie.
Nici iubire, bucurie.
Caci voi fi in casa Sa.